LOGOPEDIE : FORUM http://logopedieprescolara.forumcreativ.co

FORUM

2009-11-23T13:49:51Z

VA ASTEPT SA DISCUTAM SI PE FORUM�� http://logopedie.forum-express.com/forum.htm

Vor fi discutii interesante despre prescolari....gradinite, probleme ale copiilor, Mos Craciun...concursuri si cadouri ...

Cu drag , Psiholog _ Logoped�� RUXANDRA� ION

EVALUARE PERIODICA

2009-10-30T17:19:34Z

Cineva imi cerea zilele trecute , un model de raport de evaluare. Postez aici...

�� Evaluare psihologica periodica

Nume: XXXX

Data na�terii: CC� 2006

Data �ntocmirii: 01.07.2009Gradinita “ Curcubeul Veseliei “

Diagnostic: autism infantil

�� Copilul XXXXXXXXXXX, a fost �nscris �n programul� pentru Interventie precoce in Autism la data de 20.03.2009.

�� Pentru re-evaluare s-a folosit fi�a Portage. �n urma observa�iei s-au constatat�� urm�toarele:

Varsta cronologica: 3 ani si 6 luni

V�rsta mental� (VM) = 2 ani si 2 luni

Coeficientul de dezvoltare (QD) = 52 ( NORMAL 100 )

�� Incepand din luna aprilie 2009 Emilia urmeaza un program de terapie ABA / VB, la gradinita si continuarea programului individualizat acasa.

�� Programul curent de lucru contine un curriculum ce vizeaza dezvoltarea limbajului receptiv si expresiv, formarea si dezvoltarea capacitatii de imitatie non-verbala si verbala, realizarea de instructiuni complexe date de adult, dezvoltare cognitiva, localizare si discriminare de sunete, scriere, formarea si dezvoltarea abilitatilor de autoservire (masa, toaleta, imbracat).

�� Alexandra urmeaza un program de terapie intensiva (2 ore pe zi / gradinita + 4 ore pe zi / acasa) . Timpul este structurat astfel incat Emilia sa poata fi implicata in activitati pe o perioada de 3 pana la 5 minute cu pauza de 2-3 minute intre acestea. Scopul este dezvoltarea atentiei pe o perioada mai lunga de timp. Terapia consta in invatarea abilitatilor specifice varstei si din cauza specificitatii diagnosticului invatarea se face cu pasi mici.

�� In decursul timpului s-au remarcat achizi�ii semnificative �n toate ariile de dezvoltare.Cele ce urmeaza, le a achizitionat pe perioada terapiei.�Pe parcursul evaluarii s-au remarcat urmatoarele :

Socializare:

- accepta cu usurinta despartirea de mama si terapeuti ;

- exploreaza activ mediul inconjurator ;

- accepta prezenta copiilor in preajma sa si interactioneaza la cerere cu acestia (se tine de mana cu un alt copil si merge in coloana), ii imita cand i se cere ;

- zambeste la atentia acordata de adult ;

- capacitate de imitare : ;

�imita miscarileØ adultului in cadrul jocului initiat de acesta ;

�imita miscarile facute deØ un alt copil;

�non-verbal – imita 6 actiuni consecutive ;Ø

�la nivelulØ imitatiei verbale, imita la cerere adultii ;

- accepta prezenta adultilor nefamiliari si se lasa antrenat in activitatile initiate de acestia, acceptand sa i se intrerupa activitatea din acel moment ;

- ii face placere sa se afle in preajma copiilor (merge de 3 ori pe saptamana la gradinita normala, alaturi de un insotitor).

Limbaj:

S-au remarcat progrese semnificative la nivelul limbajului receptive:

- intelege si realizeaza aprox. 30 comenzi

- arata obiecte din mediul inconjurator,

- arata parti ale propriului corp;

- spune imitativ la cerere o serie de silabe, cuvinte;

- verbalizeaza si fredoneaza cantece in timp ce se joaca ;

Cognitiv:

- coloreaza in interiorul unui patrat cu laturile delimitate prin capse ;

- trage linii verticale unind doua puncte, mai depaseste punctele;

- realizeaza constructii simple 2-3 cuburi imitativ;

- asociaza obiecte asemanatoare si imagini ale obiectelor

- realizeaza puzzle din 6 piese ;

- numara mecanic pana la 10

- indica la cerere 6 parti ale corpului ;

- indica la cerere obiecte din mediu (fereastra, usa, masa)

- indica la cerere obiecte (masina, papusa, cana etc.)

- indica la cerere imagini ale obiectelor cunoscute

- executa comenzi simple insotite de gesturi si comenzi neinsotite de gesturi

- discrimineaza aprox. 30 comenzi

Afectivitate :

- nu incearca sa fie in centrul atentiei;

- nu a manifestat preferinta pentru anumiti adulti ;

- raspunde cu zambet atunci cand este abordata social ( in cadrul jocurilor de tipul gadilatului), plange atunci cand se simte frustrata

- accese de ras/ plans cand vrea sa evite o sarcina

- cand este emotionata se musca de maini

- comportamente autostimulative : isi suge limba, isi freaca degetele

Joc :

- participa atunci cand este solicitata la diverse jocuri : jocul cu mingea, popice, construieste lego, jocul cu papusa , jocuri cu cantec si miscare ;

- imita adultul cand i se solicita acest lucru in cadrul jocurilor de grup ;

- participa cu placere la jocuri in cerc impreuna cu adultii si copiii;

- nu prezinta joc simbolic, nu initiaza jocuri

�� Autoservire:

- mananca o diversitate de alimente in mod independent, foloseste tacamurile (exceptand cutitul) , utilizeaza servetelul cand este nevoie.

- Instalarea controlului sfincterian (foloseste gesturi pentru a indica nevoia de a merge la toaleta, 1-2 accidente pe saptamana)

- Dificultati in a incheia fermoare, nasturi, capse, innoda sireturi, nu poate incalta sosete

Recomand�ri:

- Continuarea terapiei ABA pe perioada nedeterminata, in functie de achizitiile si evolutia pe cele 5 arii de dezvoltare (socializare, limbaj, cognitie, autoservire, motricitate)

- masterarea programelor aflate in desfasurare si generalizarea acestora;

- dezvoltarea abilitatii de autoservire, exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine

- continuarea programului de gradinita (este necesar sa fie insotit de un adult care sa o poata ajuta sa realizeze sarcinile cerute de educator); ���� PSIHOLOG_LOGOPED�� RUXANDRA ION

EDUCAREA LIMBAJULUI

2009-10-30T17:12:22Z

PROIECT DIDACTIC

��Data :

GRADINITA : CURCUBEUL VESELIEI

GRUPA : Mica�

ACTIVITATEA: EDUCAREA LIMBAJULUI�� EVALUATOR : Psiholog _ Logoped� : RUXANDRA� ION�

TEMA: Hai cu mine la plimbare!-joc didactic�

��SCOPUL: - Formarea deprinderii de a se exprima �n propozi�ii, corect formulate din punct de vedere gramatical- Verificarea �i consolidarea cuno�tin�elor copiilor despre mijloacele de transport;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

Pe parcursul �i la sf�r�itul activit��ii copiii vor fi capabili s�:

-�� s� �recunoasca si sa denumeasca mijloacele de transport;

-�� sa raspunda in propozitii simple la intrebarile educatoarei;

-�� sa reproduca sunetele emise de diferite mijloace de transport;

-�� sa formuleze propozitii simple despre un mijloc de transport;

-�� sa asculte cu atentie si sa� raspunda corect la ghicitori;

FORMA DE ORGANIZARE: frontala�

�METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, exercitiu, jocul�

��MATERIALE DIDACTICE FOLOSITE:

�jucarii reprezentand diferite mijloace de locomotie, jetoane, panou�

DURATA: 20 MIN��

Evenimentul didactic	�� Continutul activitatii	Startegii didactice		Evaluare
Evenimentul didactic	�� Continutul activitatii	Metode si procedee	Resurse materiale	Evaluare
I. Activitate introductiva	- scaunelele sunt asezate pe doua randuri ( autobuz). Un panou este asezat alaturi reprezentand fereastra autobuzului.	�	�	�
II. Captarea atentiei si anuntarea temei	Copii, astazi m-am gandit sa mergem” intr-o excursie. Haideti sa ne urcam in autobuz si sa pornim la drum. Se stabileste cine va fi soferul. Jocul nostru de astazi se numeste “Hai cu mine la plimbare!”	- conversatia, explicatia	Scaunele, panou “fereastra”	�
III. Dirijarea invatarii	Explicarea regulilor joculuiIn timp ce autobuzul “merge” spre destinatie sugerez copiilor sa ne uitam pe geamul autobuzului si sa vedem ce alte mijloace de transport mai intalnim in drumul nostru. Varianta I.Se vor derula pe rand diferite jetoane reprezentand mijloacele de transport cunoscute de copii. Acestia vor trebui sa recunoasca mijlocul de transport si sa reproduca sunetele emise de acesta: Du-du, vu-u-u-u-u, ti-ti-ii, u-u-u-u, etc.� Varianta II.Ajungem intr-o poienita, ne dam jos din autobuz, insistand asupra modului cum se coboara din autobuz, ne asezam in semicerc pe covor “ poienita”. In timp ce noi ne relaxam in poienita, apare ursuletul Martinel foarte speriat, cu o tolba plina cu jucarii.Spune ca nu stie de unde au aparut aceste jucarii sau cine le-a pierdut. El spune ca nu stie cum se numesc aceste jucarii si ce cere ajutorul copiilor. Pentru a alege copiii care vor veni sa gaseasca jucariile vom spune niste versuri:”trenul iute a pornit / si la tine s-a oprit, iar tu spune ce-ai gasit?”Copilul la care s-a oprit trenul , va scoate din tolba o jucarie, va spune ce este,( ACESTA ESTE UN…; O…) iar la indicatiile educatoarei va spune ce stie despre aceasta jucarie. EX:TRENUL ARE VAGOANE . Se va insista pe formularea unor propozitii simple, corecte din punct de vedere gramatical. �	Conversatia, explicatiaExercitiul, explicatia, conversatiajocul	“autobuzul”, jetoane cu mijloace de transportUrsulet de plus, jucarii( tren, avion, tractor, autobuz, elicopter, masina, vapor)	Evaluare orala prin intrebari si raspunsuri-recunosc si denumesc mijloacele de transport dupa imagini- onomatopee��Evaluarea raspunsurilor si aprecierea acestora prin aplauze��
V. Obtinerea performantei	Ne-am jucat cu toate aceste jucarii, dar ursuletul v-a pregatit inca o surpriza. V-a adus niste ghicitori la care voi v-a trebui sa raspundeti.Trece sarpele cu roate, pe sub munti si peste ape, fluiera pe nas, pufneste, si la gara se opreste.( trenul)N-are sine si nici roate si pe valuri inspumate, el te duce-n larg departe. ( vaporul)Cu viteza gandului, printre stele zboara, da ocol pamantului si apoi coboara	�conversatia	�Plicul cu ghicitori	�- ghicitori despre mijloacele de transport�
VI. Incheierea activitatii	Pentru ca a fost foarte frumos in poienita, iar ursuletului i-a placut tare mult cum s-a jucat� cu voi, el ne-a invitat sa mergem cu el la munte, in padure acolo unde traieste el. Insa este foarte departe asa ca vom lasa autobuzul in parcare, ne vom urca in tren si vom pleca intr-o frumoasa excursie impreuna cu ursuletul Martinel .� Copiii se aseaza unul in spatele celuilalt pentru a forma trenul si ies din sala de grupa imitand sunetele trenului: UUUUUUU……….	Jocul	�	- pentru raspunsurile date la activitate copiii vor primi stimulente��

��

ACCESELE DE FURIE

2009-10-30T17:06:08Z

��

Accesele de furie :

�� In general , dupa varsta de 2 ani , parintii se confrunta din ce in ce mai des , cu accese de furie ale copilului.�

�� Sunt specifice copiilor alintati si apar ca urmare a dificultatii cu care se confrunta parintii in impunerea limitelor.Pot fi cauzate si de diverse probleme din familie pe care copilul le resimte: neintelegerile dintre parinti, violenta fizica etc.

�� In cazul divortului, copilul poate deveni agresiv, somnul si invatarea ii pot fi afectate, apare teama de a fi separat de parintele de langa el. Deseori, in asemenea situatii, parintele nu reuseste sa impuna limite copilului, aparand frecvente conflicte intre cei doi.

Cum reduci conflictul dintre tine si copil ?

* Este recomandabil sa nu oferi copilului tau alternative atunci cand ele nu exista. Daca stii ca o anumita actiune nu este negociabila, nu este indicat sa ceri parerea copilului in legatura cu ea. Spune-i ce se va intampla si treci la fapte.

* In schimb, ofera-i posibilitatea de a alege atunci cand exista mai multe variante. Astfel, copilul va simti ca are un anumit grad de control, fara ca autoritatea ta sa fie afectata.

Copilul alintat la gradinita.

Povestea continua si la gradinita: Copilul este capricios, fie in relatie cu ceilalti copii, fie fata de ceea ce ii cere educatoarea. Trece cu usurinta de la tandrete sufocanta pentru partenerul de joc la brutalitate. Isi impune preferintele in mod tiranic. Se opune incercarilor de a fi incadrat in grup si refuza sa urmeze indicatiile educatoarei. Colegii sai nu inteleg trecerile sale bruste de la generozitate si buna dispozitie la antipatie si respingere generala. In unele cazuri, cand nu obtine ceea ce vrea, el isi exprima furia aruncand lucruri, tipand, lovind.

�� Programul gradinitei impune forme de activitate care, pentru perioade determinate de timp (de la 15 pana la 30 de minute), presupun un ritm dirijat si rezolvarea unor cerinte formulate de educatoare. Un astfel de efort este, daca nu imposibil, cel putin foarte dificil pentru copilul alintat.

�� Acesta are tendinta de a iesi din ritmul celorlalti si ii este greu sa se supuna normelor acceptate, de ordine si disciplina in colectivitate.

�� Inca din prima zi de gradinita, copilul alintat constata ca totul este potrivnic ritmului sau de activitate. Acest lucru ii declanseaza o nevoie imperioasa de protectie afectiva, exprimata prin repetarea la nesfarsit a expresiei « vreau acasa ».

�� Va uza de toate nuantarile afective de care este capabil: furie, lacrimi, implorare blanda.

�� Ce spun specialistii despre un astfel de copil?�

In spatele agresivitatii lui se ascunde de fapt nesiguranta afectiva. Pentru a-l invata sa nu mai reactioneze violent, este important sa faci tot posibilul ca el sa simta afectiunea ta.

Asteapta sa se incheie accesul de furie al copilului : spune-i ca veti vorbi despre problema respectiva cand se va calma. Pastreaza-ti la randul tau calmul si vorbeste-i bland, dar ferm in momentele de criza. Exprima-ti iubirea pentru copilul tau intr-un mod delicat, prin gesturi blande, pe tonuri joase.

Ai grija sa petreci cat mai mult timp posibil cu el. Acorda-ti zilnic un interval de timp pe care sa il petreci impreuna cu el. In weekend, incearca sa organizezi activitati impreuna cu el.

Spune-i copilului povesti, povestiri scurte cu morala, pe care le inchei cu discutii pe tema consecintelor comportamentale gresite ale personajelor. Compara atitudinea baiatului sau fetitei tale cu cele ale personajelor din povesti. Este impresionant efectul asocierii copilului alintat cu un personaj alintat.

Apreciaza si recompenseaza orice schimbare in bine a copilului tau, oricat de mica ar parea.

Nu uita ca este nevoie de perseverenta si tact. Modificarile in bine vor aparea treptat. Chiar daca din cand in cand se va opune, in cele din urma copilul va accepta protectia si autoritatea ta.

COPIII LIPSITI DE AFECTIUNE SAU FOARTE RASFATATI , VORBESC MAI GREU

2009-08-24T13:14:16Z

��

�� Dificult��ile de vorbire sunt �nt�lnite la copiii crescu�i cu bon� sau la cei care nu merg la gr�dini��. Astfel de tulbur�ri se �nt�lnesc �i �n familiile cu p�rin�i de na�ionalit��i diferite.�

�� Copiii ar trebui s� pronun�e primele cuvinte �n jurul v�rstei de un an, pentru c� atunci sistemul lor nervos este suficient de dezvoltat. P�n� la un an �i jum�tate, vocabularul lor ar trebui s� includ� 20 de cuvinte pe care s� le pronun�e corect �i alte 50 de cuvinte inteligibile.

�� La doi ani, copiii pot spune propozi�ii simple, iar p�n� la trei ani, acumuleaz� rapid cuvinte noi �i au o capacitatea mare de a �n�elege limbajul adul�ilor. Cei mai mul�i dintre copiii de aceast� v�rst� �ncep s� �n�eleag� �i s� foloseasc� pronumele personal „eu“.

�� R�sf��a�ii �nt�rzie s� vorbeasc��� P�rin�ii foarte grijulii reu�esc s� �n�eleag� dorin�ele micu�ilor, chiar �i atunci c�nd ace�tia nu vorbesc. Dac� adul�ii din preajm� �i �n�eleg �i le sunt tot timpul la dispozi�ie, copiii sunt tenta�i s� �nt�rzie vorbirea, pentru c� nu au nevoie de cuvinte pentru a ob�ine ceea ce-�i doresc.

�� La polul opus sunt copiii neglija�i de familie. Dac� cei mici �ncearc� s� vorbeasc�, dar sunt ignora�i sau �ntrerup�i, ajung s� renun�e s� mai comunice prin intermediul cuvintelor.

�� Copii lipsiti de afectiune, vorbesc mai greu.� „O mare parte din copiii pre�colari (peste 30%) au dificult��i de vorbire. Dintre ace�tia, cei mai mul�i sunt �n afara colectivit��ilor (n.r. - nu merg la gr�dini��), sunt neglija�i de p�rin�i sau crescu�i de bone”, .�

�� i copiii crescu�i �n familiile �n care se folosesc mai multe limbi pentru comunicare pot prezenta �nt�rzieri de vorbire. �n primii trei ani de via��, este recomandat ca �n prezen�a micu�ilor s� se foloseasc� o singur� limb�. Altfel, copilul �nva�� cuvinte f�r� s� le �n�eleag�, iar pronun�ia va fi greoaie. Foarte probabil, micu�ul se va b�lb�i c�nd va �ncepe s� vorbeasc�.

�

Semnale �ngrijor�toare�

�� nt�rzierea semnificativ� a vorbirii poate indica dificult��i �n definirea personalit��ii, lipsa afec�iunii din familie sau probleme de s�n�tate (auz deficitar, �nt�rzieri �n dezvoltare, malforma�ii ale gurii, limbii ori ale din�ilor sau autism).�

�� Indiferent de cauz�, �n jurul v�rstei de doi ani este necesar un consult medical de specialitate (la logoped), pentru a vedea dac� exist� una dintre aceste probleme.P�rin�ii ar trebui s� se �ngrijoreze dac�, p�n� la v�rsta de un an, copilul nu comunic� gestual (nu arat� cu degetul), nu prive�te c�nd �i este atras� aten�ia �i nu reac�ioneaz� la sunete.

�� Dac� micu�ul folose�te gesturile, dar p�n� la v�rsta de un an �i c�teva luni nu poate folosi �i sunetele pentru a comunica, consulta�i un pediatru si neaparat la logoped.

�� Metode

�� Comunica�i c�t mai mult, povesti�i-i copilului tot ceea ce face�i, citi�i-i �i provoca�i-l s� vorbeasc�, adres�ndu-i �ntreb�ri. Atunci c�nd pronun�� cuvintele incorect, copilul trebuie corectat, pentru c�, altfel, nu va face efortul de a vorbi clar.�� L�uda�i-l de fiecare dat� c�nd spune un cuv�nt nou �i �ncerca�i s�-l ajuta�i s� �nve�e altele, ar�t�ndu-i obiecte.�

DOTAREA UNUI CABINET LOGOPEDIC

2009-08-19T17:37:15Z

LISTA MINIMALA CU BUNURILE NECESARE DOTARII UNUI CABINET DE LOGOPEDIE.Tip de dotareBunuri – caracteristici minimale

Capitolul IDotare cu mobilierI

1. Dulap cu 2 usi si incuietoare cu destinatie multifunctionala, curafturi ( L 798 X l 378 X H 1851 mm)__________________________________________1 buc

�2. Canapea medicala de consultatii pentru 1 persoana( 185 X 62 X 60)_________________1 buc�

3. Fotoliu cu cadru de lemn capitonat cu stofa ( 90 X 37 X 60 X 70 )__________________2 buc�

4. Pupitru de lemn pentru elevi ( 135 X 68 X 75 cm)_______________________________2 buc�

5. Masa calculator multifunctionala ( 109 X 55 X 760 mm )__________________________1 buc�

6. Masa de lemn ( 120 X 65 X 75) cu oglinda (120 X 60 )___________________________1 buc

�7. Scaune cu rama metalica capitonate cu stofa pentru birou__________________________4 buc�

8. Scaun ergonomic pentru calculator_________________________________________1 buc�

9. Cuier birou ( 200 X 200 X 1755 mm)__________________________________________1 buc�

10. Tabla scolara magnetica ( 120 X 80 )________________________________________1 buc�

11. Panouri de pluta pentru afisaj ( 900 X 600 mm)________________________________3 buc

�12. Etajera de lemn cu 2 usi si 4 nise ( 800 X 378 X 1816 mm)______________________1 buc

�13. Oglinda mare ( 1500 X 1000mm)_________________________________________1 buc��

Capitolul IIDotare cu tehnologie de calcul si aparatura de specialitate

1. Calculator ( procesor AMD Sempron 3000+, memorie 512 MBDDR, HDD 160 GB, FDD 3,5”, Unitate optica DWD-RW, placavideo R9550;128 MB, placa sunet on bord, placa retea on bord,modem 56 Kbps, carcasa ATX, mouse, tastatura si softwareantivirus inclus)�

2. Monitor 107E61;17”,Flathron;max 1280 X 1024 pixeli; 60Hz; 0,27DP, MPRII�

3. Boxe SP-Q66, 120W, PMPO, AC, type transformer, 100 Hz-20Hz�

4. Software WINDOWS XP PROFESSIONAL ENGLISH CD OEMSP2,1 / PACK,W / ROMANIAN

�5. Imprimanta multifunctionala inkjet cu copiator si scanner (P, C, S X11180 USB All-in-One, Maxima printare 14 ppm monocrom / 8 ppmcolor Maxima copiere 13 ppm monocrom / 5 ppm color Rezol Max2400 x 1200 dpi (monocrom) 4800 x 1200 dpi (color) Tehnologie,scanare: CIS (Contact Image System), Rezolutie optica 600 x 1200dpi, Rezolutie imbunatatita pana la 9.600 puncte/inch) si tonner derezerva�

6. Reportofon digital VN-480 PC, afisaj LCD, timp inregistrare 8 ore,capac. mem. 64 MB, conex. USB, 3 mod. de inreg. HQ, SP, LP,accesorii: microfon handsfree, casti, cablu USB, CD softwareinstalare, baterii, casete audio�

�Capitolul III�Dotare cu jucarii

1. Instrumente si jucarii muzicale de suflat:- muzicuta_____________________________________4 buc- fluier ____________________________________�� __4 buc-

�nai de jucarie ___________________________________4 buc- morisca _____________________________________4 buc- trompete de plastic________________________________6 buc

- suflatori hartie________________________________4 set-

�baloane cu supapa, diferite forme, culori, marimi, modelabile _4 set- lumanari de diverse forme, marimi,culori_________________10 buc-

�joc cu teava bile______________________________2 buc

2. Jucarii, figurine de plus, animale________________________10 buc

3. Papusi fata si baiat (pt. �nsusirea schemei corporale) demontabila,______2 bucdin material plastic/cauciucat

4. Papusi mici de diverse marimi________________________10 buc

5. Telefoane de jucarie______________________-2 buc

6. Masinute mici _____________________4 buc

7. Mijloace de transport diverse _______________4 buc

8. Mingi de diferite marimi, materiale si culori__________4 buc

9. Jucarii musicale________________2 set

10. Mulaje din material plastic - legume, fructe, animale, etc.___________4 set

11. Fructe, legume, figuri geometrice, figurine diverse din plastic saulemn, cu magnet________________4 set�

�Capitolul IV Dotare cu jocuri�

1. Jocuri cu jetoane pt stimularea-dezvoltarea limbajului (cu animale,anotimpuri, meserii, mediu, plante, etc.)�

2. Jocuri pt invarea citit – scrisului (de asociere imagine-cuvant, deformat propozitii din jetoane, cu raspunsuri la intrebari, etc.)

�3. Jocuri pentru invatarea matematicii (jocuri cu cifre, calcule, jetoanede asociat )�

4. Jocuri pentru dezvoltarea spiritului de observatie, atentiei, gandirii,creativitatii, memoriei ( de identificare, recunoastere, decompozitie, cu lacune, jocuri-labirint, etc.)�

5. Jocuri de societate (jocuri pe perechi, in grup, cu imagini, pioni,carti, piese)�

6. Jocuri cu incastre diverse

�7. Puzzle-uri diverse ilustratii, marimi, nr. piese, grade de dificultate�

8. Jocuri pentru dezvoltarea psihomotricitatii (de manipulare,imbinare, asociere, asamblare, clasificare, ordonare, completare delacune, etc)�

9. Jocuri de orientare spatio-temporala (despre anotimpuri, ceas, zilelesaptamanii, culori si forme, jocuri-ghicitori, jocuri-labirint, deorientare stanga-dreapta, sus-jos, fata-spate, etc)�

10. Jocuri de cultura generala (jocuri cu raspunsuri la intrebari pe temede cultura generala specifica varstei)

�11. Jocuri cu obiecte din plastic care reproduc obiecte de vesela, seturide masa, ceai, trusa doctor�

12. Alfabetul ilustrat (planse)

�13. Alfabetul in imagini (jetoane)�

14. Alfabetar

15. Puzzle alphabet�

16. Tablite magnetice litere, cifre�

17. Planse educative aprobate MEdC ( cu alfabet, cifre, animale,plante, imbracaminte, incaltaminte, rechizite, anotimpuri, fructe,legume, casa, familia,medii de viata, etc)�

18. Cuburi diverse imagini�

19. Jocuri logice (cu tablite si carti, pentru dezvoltarea expresivitatiivorbirii, imbogatirea vocabularului, dezvoltarea spiritului critic,analizei-sintezei)

�20. CD-uri educationale, reviste cu Cd-uri cu programe pentrudezvoltarea limbajului, jocuri, desene animate, muzica pt. copii,muzica terapeutica, programe educative - pt. invatarea literelor,citirii, cifrelor, numaratului, matematicii, culorilor, ceasului,animalelor si plantelor, anotimpurilor, mediului, basme, muzicapentru cei mici��

Capitolul V��

Dotare cu materiale educationale

1. Carti de povesti illustrate�

2. Carti de colorat�

3. Carti cu autocolante�

4. Carti cu CD diverse teme, povesti, jocuri�

5. Ghiduri, enciclopedii pt copii diverse teme (animale, zonegeografice, corpul omenesc, bunele maniere, scoala, casa, familia,etc)�

6. Caiete de lucru pentru comunicare si limbaj, invatarea cititscrisului,cunoasterea mediului aprobate MEdC�

7. Dictionar Explicativ al Limbii Romane�

8. Dictionar de sinonime, antonime, paronime

�9. Noul indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie

POVESTE..

2009-08-18T13:35:01Z

�� "Era odat� un t�n�r ce pretindea c� are cea mai frumoas� �i mai perfect� inim� din �ar�.T�n�rul mergea din ora� �n ora� �i din sat �n sat, ar�t�ndu-le oamenilor inima lui minunat�. Oamenii se adunau cu mic cu mare �i se minunau de frumuse�ea �i perfec�iunea inimii lui.

Inima t�n�rului era �ntr-o stare perfect�. Aceasta nu avea nici o gre�eala �i nici un semn pe ea. To�i privitorii erau de acord c� inima lui era cea mai frumoas� din c�te v�zuser� ei p�n� atunci. T�n�rul om era foarte m�ndru de el �i de inima lui. Nimeni nu avea o inim� la fel de frumoas�. El se bucura mult de aprob�rile unanime ale privitorilor.

�ntr-o zi �ns�, ajung�nd �ntr-un sat, s-a apropiat de el un b�tr�n trecut de 70 de ani, cu p�r alb �i cu o privire blajin�, care i-a spus: „Dragul meu, eu ��i spun ca inima ta nu e nici pe departe la fel de frumoas� precum e a mea!” At�t mul�imea din sat, c�t �i t�n�rul cu inima perfect� s-au uitat cu uimire la b�tr�n. „Ce spui tu b�tr�ne? Ai inima mai frumoasa ca a mea? Arat�-ne-o atunci!”

B�tr�nul a �nceput atunci s� se dezbrace ca se le arate oamenilor inima lui. Oamenii au v�zut apoi o inim� care b�tea puternic, dar care �ns� era plin� de pete negre, de r�ni �i cicatrici. Inima lui avea foarte multe rupturi �i mai ales g�uri. Unele din aceste g�uri erau acoperite cu buc��i de �nveli�, dar aceste �nveli�uri nu se potriveau foarte bine cu inima lui. Avea c�teva locuri unde c�teva piese ale inimii sale erau descompletate �i completate cu altele care nu se potriveau foarte bine. De fapt inima lui avea �n c�teva locuri gropi mari de unde lipseau mai multe buc��i de inima.

Oamenii se uitau unii la al�ii nedumeri�i. „Cum poate b�tr�nul s� spun� c� inima lui e mai frumoas�?” – se �ntrebau ace�tia �n sinea lor. T�n�rul cu inima perfect� s-a uitat atunci la inima b�tr�nului, �i a �nceput s� r�d�.

„Eu cred c� dumneata glume�ti, mo�ule. Inima dumitale nu poate fi comparat� cu a mea. Inima mea e perfect�, pe c�nd a dumitale e plin� cu cicatrici �i rupturi.”

„Da!” spuse b�tr�nul. A ta arat� �ntr-adev�r perfect�, dar eu nu mi-a� schimba inima mea cu a ta pentru nimic �n lume. S� �tii c� fiecare gol pe care �l vezi acolo reprezint� o persoana c�reia eu i-am dat iubire. De fiecare dat� c�nd am iubit pe cineva, eu am rupt afar� o bucat� din inima mea �i i-am dat-o persoanei respective. Adesea persoanele c�rora le-am dat o bucat� din inima mea mi-au dat �napoi o bucat� din inima lor, iar eu am pus aceasta bucat� pe locul gol care lipsea din inim� mea. Dar fiindc� buc��ile de inima date �i primite nu sunt exacte, eu m-am ales cu c�teva margini dure, de care m� bucur oricum, pentru c� ele �mi amintesc de iubirea pe care am �mp�r�it-o cu aceste persoane. Uneori, eu am dat c�teva buc��i din inima mea unor persoane, iar acestea nu mi-au dat nimic �napoi. Acestea sunt locurile goale �n inima mea. Nu uita: A da iubire cuiva, �nseamn� a-�i asuma un risc. Cu toate c� aceste goluri sunt dureroase, ele r�m�n deschise. �mi reamintesc de iubirea pe care am dat-o acestor oameni. Sper totu�i ca �ntr-o bun� zi ei se vor �ntoarce �i vor umple aceste locuri libere pe care eu �nc� le a�tept. Ei, acuma vezi ce �nseamn� adev�rata frumuse�e?”

T�n�rul om st�tu lini�tit, iar lacrimile �ncepuser� s�-i curg� �iroaie din ochi. El s-a �ndreptat atunci c�tre b�tr�nul om, a rupt o bucat� din inima sa perfect�, t�n�ra �i frumoas� �i i-a oferit aceast� bucat� b�tr�nului. Avea lacrimi �n ochi �i m�inele tremur�nde. B�tr�nul a luat-o pe aceasta oferit�, a pus-o pe inima sa, iar apoi a luat o bucata din inima sa b�tr�n� �i sf�iat� �i a plasat-o �n golul f�cut �n inima t�n�rului. Aceasta s-a potrivit, dar nu chiar perfect, pentru c� au mai r�mas ni�te margini afar�.T�n�rul om �i-a privit inima, care nu mai era acum perfect� dar care era acum cu mult mai frumoas� dec�t fusese vreodat�, deoarece iubirea din inima b�tr�nului trecuse acum �i �n a lui.

Dragii mei, unii oameni vin �i pleac� repede din via�a noastr�. Al�ii stau o vreme, pun�ndu-�i amprenta pe inima noastr�. Dup� plecarea lor, nu vom mai fi niciodat� aceia�i.

R�m�ne un gol �n inima voastr� sau bucuria c� a-�i d�ruit cuiva din iubirea voastr�? Da�i sentimentelor voastre seriozitate �i tr�inicie. Iubirea trebuie �mp�rt�it�, trebuie tr�it�, l�sa�i-o s� creasc�. Nu v� �ntrista�i, dac� nu este a�a cum am vrea noi sa fie.� "

PENTRU DRAGA AKI , CARE A PLECAT MULT PREA REPEDE , INTR O LUME...POATE MAI BUNA !

PARINTELE TREBUIE SA L DETERMINE PE COPIL SA VORBEASCA

2009-08-05T13:08:39Z

http://www.gradinite.com/site/Videos/detalii/30-tulburarile-de-limbaj-psihologie.html

ALECOS KINDERGARTEN

2009-08-04T13:43:55Z

Incepand din SEPTEMBRIE 2009 va asteptam cu mare drag sa va aduceti copii la "ALECOS KKINDERGARTEN "....un loc creat special de o mamica pentru puiutii dumneavoastra.

Impreuna ne vom ocupa sa modelam si sa educam personalitatea viitorului adult de mai tarziu !

Va asiguram ca la noi ,copii vor veni cu multa placere iar zambeul si voia buna, vor fi "aliati " de nespartit ai copilului, in tot timpul petrecut la "ALECOS KINDERGARTEN "

http://alecoskindergarden.blogcreativ.r ... -b1-p1.htm

LOGOPEDIE SI CONSILIERE PSIHOLOGICA IN GRADINITE

2009-08-04T09:09:30Z

LOGOPEDIE SI CONSILIERE PSIHOLOGICA

www.logopedie.blogcreativ.ro��

��Limbajul este unul din aspectele esentiale ale dezvoltarii copilului. Oric�t ne-am stradui sa-i ajutam sa vorbeasca �n mod corect, la v�rsta gradinitei copiii mai au �nca de �nvatat. Mai sunt litere pe care le st�lcesc, pe care le man�nca sau pe care nu pot sa le pronunte. Atunci intervine logopedul.Si cu cat interventia este mai rapida cu atat eficacitatea este mai mare.

Cand are nevoie copilul de logoped ?�

In cazul in care:

�� - nu pronunta bine unul sau mai multe sunete(DISLALII)

� - vorbeste prea rar (taraganat) sau prea rapid(TAHILALIE/BRADILALIE)

� - se balbaie (BALBISM) sau are o vorbire nazalizata(RINOLALIE)

� - foloseste un numar redus de cuvinte (INTARZIERE IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI)

� - are dificultati in orientarea spatio-temporala

� - are dificultati in corelarea sunetului cu litera corespunzatoare, deci nu scrie corect(DISLEXIE/DISGRAFIE)�

���Ce oferim ?�

-� �depistarea ,diagnosticarea si evaluarea eventualelor probleme de limbaj chiar in cadrul gradinitei ,�

- ��corectarea si recuperarea deficientelor prin metode specifice terapiei logopedice �,�- ��elaborarea programelor de interventie personalizate ,�

- �elaborarea fiselor logopedice de lucru, pt parinti ,�

- �consilierea psihologica a logopatului ,�

- �asigurarea materialelor de lucru.��

�� Corectarea problemelor de vorbire� se face individual cu tehnici speciale pentru copii prin joc (ludoterapie ), povestiri, desen, vocalizari ( metota Hanan ).�

CONSILIERE PSIHOLOGICA�

--� atat pentru copii cat si pt parinti ;

� -- �fise de evaluare psihopedagogice;�

-- �worshopuri pentru parinti ;�

-- ateliere de lucru� educative si de socializare ( tip „ bune maniere in societate „) pt copii�

POVESTE TERAPEUTICA

2009-08-01T08:58:08Z

�up – �up

( poveste terapeutic�)�

�� Vreau s�-�i spun o poveste despre un iepur�.

M� ascul�i?

�� Tr�ia odat�, �ntr-un lumini� al unei p�duri de la marginea satului, o familie de iepura�i. Tat�l, Iepuril�, umbla toat� ziua prin p�dure dup� treburile lui. Mama, Iepurica, st�tea acas� �i avea grij� de cei trei ieura�i pe care �i aveau. Erau tare dr�g�la�i cei trei copii numai c�, unul dintre ei, mezinul, un iepura� cu blana pufoas�, cu ni�te ochi�ori tot timpul iscoditori, cu urechiu�ele mereu ciulite pentru a auzi cel mai mic zgomot, era tare neast�mp�rat. Nu st�tea locului o clip�. Alerga, s�rea, zburda tot timpul. �i nec�jea pe fra�ii lui, se lega de toate anim�lu�ele din poian�. Din aceast� cauz� �up – �up, c� a�a �l chema, era tare singuratic, nimeni nu voia s� se joace cu el, s�-i fie prieten. (Tu ce p�rere ai despre acest lucru? Cum crezi c� se sim�ea �up –�up?)�

�� C�nd �l vedea pe Spiridu�, un pui de cerb cu blana p�tat� �i cu un c�p�or pe care se citea mereu z�mbetul �i pe Scof�il�, puiul de raton, bl�nd �i mereu vesel, juc�ndu-se �mpreun�, le striga din fug� „Salut!”, s�rea la ei, �i ciupea, le punea piedic� �i apoi se distra de n�zdr�v�nia lui. Acest lucru enerva tare celelalte anim�lu�e a�a c� toate fugeu numai c�nd �l vedeau ap�r�nd pe �up – �up. (De ce crezi c� nimeni nu voia s� se joace cu �up – �up?

��� �up – �up era foarte trist c� nimeni nu voia s� se joace cu el �i nu voiau s�-i fie prieteni �i se �ntreba mereu de ce oare toat� lume �l ocole�te. A�a c�, de la un timp �ncoace se tot g�ndea ce s� fac�, cum s� fac� s� nu-l mai ocoleasc� ceilal�i. (Tu ce ai face �n locul lui �up-�up ?)

�� �ntr-o zi, �n timp ce st�tea la umbra unei frunze de brustur s� se ad�posteasc� de razele soarelui �i se g�ndea la ce s� fac�, cum s� fac�, �i ap�ru pe nea�teptate �n fa�� S�lt�rea�a, o broscu�� verde �i mereu umed�. Aceasta �i z�mbi cu un z�mbet uria� (�tii doar c�t de mari sunt buzele broscu�elor) �i �i spuse vesel�: „ Salut! M� bucur s� te v�d azi!”. Surprins, �up – �up �i z�mbi �i el �i �i r�spunse: „Salut! �i mie �mi pare bine c� te v�d!”, apoi avur� o scurt� conversa�ie despre c�ldura de afar� �i despre noul ele�teu �n care locuia S�lt�rea�a.

�� Dup� ce plec� broscu�a, �up –�up r�mase iar pe g�nduri. (La ce crezi c� se g�ndea iepura�ul?) Tocmai atunci trecea pe acolo M�l�ie�ul, un pui de castor �i v�z�ndu-l pe �up –�up �l salut� �i �l �ntreb� dac� nu vrea s�-l ajute s� trag� din ap� o crengu�� pe care tocmai o sc�pase din l�bu�e. „Sigur, cum s� nu te ajut!” r�spunse iepura�ul �i traser� �mpreun� crengu�a p�n� la st�vilarul castorului. Dup� ce M�l�ie�ul �i mul�umi, se desp�r�ir� �i �up –�up se �ntoarse acas�. Toat� noaptea i-a visat pe Salt�rea�a �i pe M�l�ie�ul. (De ce crezi c� i-a visat?)

�� Ziua urm�toare, �up – �up, �op�ind prin lumini�, se apropie de Scof�il�, ratonul, �i z�mbi cu un z�mbet c�t putu el de mare �i �i zise: „Slaut! M� bucur s� te v�d ast�zi!” Scof�il� se uit� la el, parc� surprins, dar �i z�mbi �i el �i-l �ntreb� ce mai face, apoi avur� o convorbire pl�cut� despre vara asta c�lduroas�. (De ce crezi c� a fost surprins Scof�il�?)

Mai t�rziu, �n aceea�i zi, se apropie de casa Spridu�ului, puiul de cerb �i �l �ntreb� dac� nu vrea s�-l ajute s� caute ni�te frunze fragede pentru cin�. Spiridu�ul �tia exact unde s� g�seasc� acel loc�or a�a c� au plecat �mpreun� �ntr-acolo. Au luat cina �mpreun� �i pentru c� ziua era pe sf�r�ite, s-au desp�r�it prietene�te �i s-au �ndrepatat spre casele lor. Pe dum, �up – �up se g�ndea mereu la c�t de bine i-a fost ast�zi. ( Ce crezi, de ce i-a pl�cut lui �up – �up ziua de ast�zi?)

�� La c�teva zile dup� aceasta era ziua de na�tere a lui Spiridu�. A fot invitat �i �up – �up. Au venit �i Scof�il�, ratonul �i castorul, M�l�ie�ul �i S�lt�rea�a, broscu�a �i mul�i al�ii. S-au jucat �i au petrecut �mpreun� p�n� seara t�rziu. Nimeni nu s-a sup�rat �i nu s-au �icanat unii pe al�ii. Lui �up – �up �i venea din c�nd �n c�nd s� �mping�, s� ciupeasc�, s� �icaneze pe unul sau pe altul, dar mereu se oprea �i se g�ndea c� nu vrea s� mai fie singur �i trist.�

�� De atunci �up – �up �i-a f�cut mul�i prieteni. Nu mai este singur �i nici trist. Se st�duie�te s� se poarte frumos ca s� fie acceptat de ceilal�i. (Ce crezi, e u�or pentru �up – �up s� se st�p�neasc�? De ce face totu�i acest lucru?)

��Scopul pove�tii: educarea comportamentului �i a emo�iilor prin imita�ie;

Cui se adreseaz� povestea: unor copii cu ADHD care sunt tot timpul agita�i, �� neast�mp�ra�i, gata mereu pentru a �icana pe al�ii �i care au probleme� emo�ionale din aceast� cauz�, se culpabilizeaz�, sunt introverti�i, �i�� g�sesc greu prieteni;

V�rsta potrivit�: 4 – 8 ani;

Materiale didactice posibile: ilustra�ii care s� reprezinte comportamenul� negativ �i cel a�teptat �i st�rile emo�ionale negative �i pozitive;

Pentru utilizare individual��ntreb�ri finale:�

�� i-a pl�cut povestea?��

�� Ce �i-a pl�cut cel mai mult? De ce?�

�� Ce nu �i-a pl�cut �n poveste? De ce?��

�� Cu care iepura� �i-ar pl�cea s� semeni, cu cel de la �nceputul�� pove�tii sau cu cel de la sf�r�itul ei?

�� Ce trebuie s� fac� cineva pentru a avea prieteni �i s� nu se simt�singur?��

TESTUL " OMULUI "

2009-06-19T14:10:37Z

�� TESTUL OMULUI�

�� Pe o coala A4, puneti copilul sa deseneze un OM.

�� Desenul constituie o modalitate a func�iilor de simbolizare �n cadrul procesului de comunicare f�c�nd parte din structura �i func�ionalitatea limbajului; este anterior limbajului oral �i a constituit prima modalitate de comunicare �ntre indivizi a unui con�inut de reprezent�ri, sentimente, credin�e, temeri apar�in�nd grotelor din istoria umanit��ii . Andre Levaj–Gauvhaine: bazat pe o bogat� documenta�ie arheologic� �i antropologic�, psihologic�, stabile�te c�: “ Seriile ritmice de bastoane sau puncte se pot urm�ri �n existen�a lor cam la sf�r�itul paleoliticului superior; paralel cu inca�ii Amgarieni c�tre 30. 000 ani �.e.n. se adaug� primele figuri; acestea sunt cele mai vechi opere de art� din toat� istoria umanit��ii �i se observ� c� implicarea �n con�inutul lor a unei conversa�ii inseparabile de concepte cu un mare grad de organizare prin limbaj. �� Acest mod de comunicare grafic� este rezultatul maturiz�rii structurilor integratoare senzorio- motorii (at�t la omul preistoric c�t �i la copil). Din studiile comparative se pare c� executarea acelorasi “m�zg�leli de baz�“ este mai �ndelungat� pe scara genetic�. Studiul lui Pbode Bellog asupra dezvolt�rii mintale a copiilor pe baza desenelor f�cute de ei ofer� posibilitatea unei compara�ii subiective �ntre desenul copilului pre�colar, adultul primitiv �i adultul preistoric. H. Wallon; a studiat biodinamica bra�ului �n spa�iul grafic �n func�ie de maturizarea actului func�ional vizo- motor, cu implica�iile sistemului de self- control. L. Lucost: reu�e�te s� stabileasc� rela�ia �ntre vizo-motricitatea copilului �n evolu�ie �n spa�iul grafic raport care st� la baza activit��ii perfectibile a grafismului infantil;W. Stern-A. Gessel: au demonstrat o str�ns� corela�ie a evolu�iei formelor grafice realizate de c�tre copil cu etapa sa de dezvoltare neuromotorie �i psihointelectual�. Studiile referitoare la rela�ia dintre dezvoltarea grafic� (“v�rsta grafic�“) �i dezvoltarea mintal� pot stabili etapele de evolu�ie ale desenului pe grupe de v�rst�; ele reflect� c� v�rsta grafic� nu este similar� cu cea cronologic� fiind deci necesar� o �ncadrare de dezvoltare grafic� cu intervale mai largi ale v�rstei cronologice.

EVOLU�IA PE GRUPE DE V�RST� A DESENULUI

�� ntre 1-2 ani: faza m�zg�lelilor (se opereaz� o coordonare a elementelor posturale �i vizuale);

�� ntre 2-5 ani: se observ� o definire a m�zg�lelilor �n sensul apari�iei liniei ca modalitate de exprimare grafic� a formelor geometrice de baz�. M�zg�litura devine cerc sau spiral� divizat� (C.P�rlog) la care sunt antrenate mi�c�ri de fine�e (R. Zazzo) ceea ce demostreaz� evolu�ia procesului de maturizare neuropsihic�. Este faza de imita�ie a gestului grafic de multe ori f�r� s� se �n�eleag� sensul; �n jurul v�rstei de 3 ani apar primele trasee inten�ionale copilul put�nd desena un Om sub forma unui cerc �i a liniei. �P�n� la 4 ani finalitatea actului grafic r�m�ne pl�cere ludic� sau motorie imitativ� (dup� Ch. Buchler) 50% din copiii de 4 ½ ani simbolizeaz� ochii prin dou� puncte iar capul printr-un cerc ce este unit cu trunchiul ce este la r�ndul s�u unit cu linii descendente (membrele inferioare); �n aceast� etap� desenul �ncepe s� devin� reprezentativ prin juxtapunerea schemelor; unii autori subliniaz� apari�ia unui proces simplu de comparare sau preferin�� pentru culori.

�� ntre 5-6 ani: una din etapele de salt calitativ al grafismului; �ncep�nd cu 5 ani se de-fine�te fenomenul denumit “schematism” care p�n� la 8 ani se transform� �n simbolism grafic; apar formele geometrice: p�tratul, triunghiul; apare trunchiul omului, corpul pre-zentat complet; �ntre 5-6 ani se produce o asamblare articulat� a corpului uman; exist� o tendin�� sintetic� cu neglijarea am�nuntelor �i detaliilor. Func�ia de reprezentare se evi-den�iaz� �n elementele de perspectiv� �i de inven�ie creatoare. Trebuie subliniat� corela�ia existent�, gradul de dezvoltare la aceast� v�rst� �i dezvoltarea func�iei de abstractizare manifest� �n desen.

�� ntre 6-7 ani: de�i planul realit��ii �i al imaginarului nu se separ� net, apar elemente de precizie executorie �i disciplin� �n redare; se profileaz� sensuri de ritm grafic �i elemente caracteristice generale ale sexului pe care �l reprezint�.

�� ntre 8-9 ani: apare modalitatea grafic� numit� “realism vizual”; apar cu insisten�� detaliile �i con�inutul obiectelor; �n reprezentarea omului apar articula�iile membrelor superioare.

�� ntre 9-10 ani: spa�iul cap�t� semnifica�ie �i este redat ca o structur� �n care exist� o varia�ie (copilul descrie grafic) �i elemente de ordonare central�.

�� ntre 10-11 ani: se intensific� procesul de structurare spa�ial� �n interordonarea spa-�iului local la spa�iul general, iar �n cadrul perspectivei apare raportarea la o scar� de m�rime.��

�� Pierre G. Weill demonstreaz� c� testul omului poate constitui un control simplu �i rapid al cunoa�terii mentale. Imaginea corporal�, simboliz�nd EUL proiectat �n propria con�tiin�� i apoi transpus �n desen poate dezv�lui st�rile conflictuale intra sau inter-personale; stabilind o rela�ie simbolic� �ntre imaginea corporal� �i un arbore sau o cas� cu o mare inventivitate interpretativ� s-au elaborat �i experimentat o serie de teste pro-iective de desen.D. Wiedlacher emite ipoteza c� la copil desenul este un sistem de simboluri, “semio-logie” �n sens lingvistic; fiecare desen e un mod specific de codare transmi��nd o canti-tate de informa�ie.

�� INTERPRETAREA REZULTATELOR

“Nu �tim art� care s� solicite mai mult� inteligen�� dec�t desenul”. Func�ia inteligen�ei e prezent� oriunde �n desen.

Categoria A Puncte

Omule�ul este de neidentificat	0 p
Exist� un control �i o ordonare a liniilor, cerc, triunghi, dreptunghi, spiral�	1 p

Obs.: Dac� elementele sunt recunoscute ca p�r�i ale corpului se �ncadreaz� �n categoria B.

Categoria B

1. prezen�a capului	1 p
2. prezen�a picioarelor	1 p
3. prezen�a bra�elor chiar dac� e l�sat spa�iu �ntre ele �i corp	1 p
4a. prezen�a trunchiului	1 p
4b. lungimea mai mare dec�t l��imea trunchiului	1 p
4c. figurarea umerilor	1 p
5a. bra�ele �i picioarele tangente la corp	1 p
5b. bra�ele �i picioarele ata�ate chiar dac� sunt amplasate incorect	1 p
6a. prezen�a g�tului	1 p
6b. conturul g�tului este o linie continu� �ntre trunchi �i cap	1 p
7a. prezen�a ochilor (un singur ochi c�nd capul este desenat �n profil)	1 p
7b. prezen�a nasului	1 p
7c. prezen�a gurii	1 p
7d. nasul �i gura sunt realizate corect (buzele sunt reprezentate prin dou� linii)	1 p
7e. prezen�a narinelor	1 p
8a. prezen�a p�rului	1 p
8b. p�rul bine plasat; capul nu este reprezentat prin intermediul transparen�ei	1 p
9a. prezen�a hainelor; prima reprezentare a acestora sunt nasturii dar se admite �i o simpl� ha�urare	1 p
9b. lipsa transparen�ei �i cel pu�in dou� elemente vestimentare	1 p
9c. desenul complet al hainelor; prezen�a a cel pu�in patru piese vestimentare: cravat�, vest�, basc�, p�l�rie etc.	1 p
9d. costumul desenat corect, f�r� omisiuni (prezen�a man�etelor)	1 p
10a. prezen�a degetelor	1 p
10b. num�rul corect al degetelor	1 p
10c. detalii corecte la nivelul degetelor	1 p
10d. opozi�ia policarului	1 p
10e. desenarea palmei �ntre degete �i bra�e	1 p
11a. bra�ele articulate la umeri, la coate	1 p
11b. articularea gambelor la genunchi �i /sau la coapse	1 p
12a. propor�ia capului (mai mic dec�t ½ din trunchi �i mai mare dec�t 1/10 din corp)	1 p
12b. propor�ia bra�elor (egale �n lungime cu trunchiul sau pu�in mai lungi dar s� nu ajung� la nivelul genunchiului)	1 p
12c. propor�ia gambelor (inegale �n lungime �n raport cu corpul sau pu�in mai scurte)	1 p
12d. propor�ia picioarelor (lungimea lor s� fie mai mare dec�t l��imea �i mai mare dec�t �n�l�imea corpului lui; s� nu dep�easc� dublul gambei)	1 p
12e. prezen�a a dou� gambe �i a dou� bra�e (articularea m�inii �i a picioarelor)	1 p
13. prezen�a c�lc�iului	1 p
14a. coordonarea motric� a conturului	1 p
14b. coordonarea motric� a articula�iilor	1 p
14c. coordonarea motric� a articula�iilor capului	1 p
14d. coordonarea motric� a bra�elor �i a gambelor	1 p
14e. coordonarea motric� a fizionomiei	1 p
14f. coordonarea motric� a articula�iei trunchiului	1 p
15a. prezen�a urechilor	1 p
15b. pozi�ia �i propor�ia corect� a urechilor	1 p
16a. detalii oculare (gene, spr�ncene)	1 p
16b. detalii oculare (pupilele)	1 p
16c. detalii oculare (propor�ia corect� a orbitelor)	1 p
16d. detalii oculare (str�lucirea lor)	1 p
17a. prezen�a b�rbiei �i a frun�ii	1 p
17b. b�rbia net distinct� fa�� de buza inferioar�	1 p
18a. capul, trunchiul �i picioarele �n profil	1 p
18b. profilul perfect (f�r� transparen�e sau pozi�ie)	1 p

TOTAL: 51 puncte

TABEL PENTRU NIVELURILE DE V�RST�

V�rsta mintal�	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13
Punctaj	2	6	10	14	18	22	26	30	34	38	42

�� Q.I. se ob�in prin raportarea v�rstei mentale la v�rsta real�. La copiii cu sindrom de nedezvoltare a vorbirii s-a constatat o diferern�� ntre rezultatele ob�inute la testul de desen �i testul Dearborn (Q.I. la desen> Q.I. de la Dearborn; exist� un limbaj intern mai dezvoltat). �

STI SA CITESTI ?

2009-06-19T13:40:45Z

�

�� DACA REUSESTI SA CITESTI PRIMELE CUVINTE, CREIERUL TAU LE VA DESCIFRA PE CELELALTE:��

�� 0D474�� 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4…. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; �M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: �D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3� 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51� M41N1L3� 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.

LUCRU MANUAL PENTRU COPII

2009-06-19T13:17:50Z

�Culorile - invata le cu pitici

�� Tot suntem in perioada vacantei si deci avem timp

bereghet....sa fim creativ si sa invatam in acelasi timp.Copii

se plictisesc foarte repede, asa ca vara asta este bine sa le

�

puneti imaginatia, indemanarea �si creativitatea la incercare

�� Pentru inceput impartiti o foaie de hartie in patru si scrieti

�

pe ea, in fiecare patratel, o culoare pe care copiii sa o

recunoasca atunci cand isi incep activitatea practica, sau

�

lipiti un cod de culoare din hartie daca copii nu stiu inca sa

�

citeasca.. Decupati apoi din�hartie colorata, diverse

forme...nori pt culoarea albastru, inima�pentru rosu, floare pt

roz...si tot asa.�Copii vin cu cartonasele lor si dupa ce�

recunosc culoarea,� lipesc cartonasul�la locul potrivit.

�� Daca doriti, puteti folosi sabloane pe care copiii sa le

coloreze .

O poezie despre culori cred ca ar fi foarte potrivita.

Cum s� faci un� curcubeu ?�

Vrei s� faci un curcubeu?

Nu-i u�or dar nu-i nici greu,

Fii atent copilul meu,

F�-l a�a, cum te ’nv�� eu!

Ai nevoie de culori

De la fructe, de la flori,

De la soare, cer, legume,

De la ce-i frumos �n lume!

Ai nevoie, drag� frate,

De �apte culori surate

C�nd le strigi s� vin� toate

Curcubeul s�-�i arate!

Peste c�mpuri �i r�zoare

Prima dintre surioare

De-i chemat� alearg�-ndat�

Vesel�, �mbujorat�,

Cu rochi�� nfoiat�

Ro�ie toat�, minunat�,

Cum e macul, sau bujorul,

Ca tomata, ori ca m�rul…

Din Tibet apare lin

Un c�lug�r �aolin

�n hain� portocalie,

Vr�nd al�turi s� ne fie,

Invitat de- o majestate,

A doua dintre surate,

Oranj ca o portocal�,

Mandarina cea regal�

III

M�ndr� �i impun�toare

Cum pe cer e sf�ntul soare,

Tuturor ea ne z�mbe�te,

Ca o lun� str�luce�te

Sus pe bolta �nstelat�

,

A treia surat�,

Galben�, sc�nteietoare,

E din aur toat�!

A patra dintre surori

V-aduce de s�rb�tori

Bradu ‘nalt, verde �i falnic,

Mo�ul bun - b�tr�nul darnic,

Multe daruri, bucurii

Pentru voi iubi�i copii,

Iarb� crud� mieilor,

Frunze noi copacilor!

Alb�stri�a cea frumoas�

Este a Cerului Cr�ias�.

�n p�r poart� alb�strele,

Ochii sunt de peruzele.

A cincea dintre surioare

Vine acum pe-un val de mare

�i ne ajut� bucuroas�

Curcubeul s� ne ias�.

Toamna a�eaz� pe mese

Roadele-i alese:

Flori, legume, fructe mii

Din gr�dini, livezi �i vii

Iar �n rochia-i de m�tase

Cu volane indigo, surioara �ase

�n bra�e ne pune

Un co� plin cu prune!

VII

Parfumat� �i cochet�

Vine sora violet�,

A �aptea dintre culori,

Cea mai mic� �ntre surori.

Ea ne ajut� s�-n�l��m,

Ochii s� ni-i bucur�m,

Podul nostru fermecat,

Curcubeul minunat!

Ai v�zut copilul meu?

Dac� vrei un Curcubeu,

Nu-i u�or dar nu-i nici greu

C�nd �l faci cum �i-am spus eu

�i ��i iei ca ajutoare

�apte surioare,

Fete fermecate,

Culori minunate,

De tine chemate

Curcubeul s�- �i arate!

Flori de�plastic

Aveti nevoie de:

pahare de plastic de unica folosinta (de preferat colorate)

foarfece

pistol de lipit cu silicon

silicon de topit

betisoare de frigarui

elemente pentru a decora (margele, nasturi, h�rtie, vopsea, etc)

Ce faceti:

Folosi�i un pix (rugati parintii!) sau orice alt obiect ascu�it

pentru a face o gaur� �n partea lateral� a paharului, �n jur de

un centimetru de la partea inferioar�.

Taiati cu foarfeca fasii pana la jum�tatea paharului. Indoiti

fasiile spre exterior.

Asezati paharul pe masa cu partea decupata in jos si cu

partea care trebuie decorata in sus.

Utilizati tot ce aveti la indemana pentru a decora centrul.

Puteti folosi nasturi colorati, h�rtie (�nf�urata �n jurul unui

creion), margele si flori uscate.

Incalziti pistolul de lipit.

Introduceti betisorul in gaura pe care ati facut-o de o parte si

�

de alta a paharului si lipiti cu silicon.

SPOR LA LUCRU

�� SI TOT LEGAT DE CREATIVITATEA COPIILOR, VA

INVITAM LA

"SCOALA DE VARA" DE LA INTERESART

Cursurile se tin la sediul Interesart (str George Georgescu nr 43, zona rond Cosbuc), unde magazinul�INTERESART se transforma intr-un loc creativ si plin de culoare.Pe timpul cursului copiii vor invata sa aplice tehnici de handcrafting potrivite varstei lor, vor realiza.cate un proiect pentru fiecare curs sub indrumarea trainerului nostru.

Cursurile vor avea un caracter informal, folosindu-se de conceptul “invatatul prin joc”.

Grupe de varsta (atat fete cat si baieti)

•3-6 ani

•7-10 ani

•Peste 10 ani

Durata curs: 1 ora

Desfasurare: sambata si duminica 10-12 sau in timpul saptamanii intre 9-11.

PROGRAM DE LECTURA FONETICA

2009-06-05T11:17:24Z

�� IN CURAND !